Ediția cu numărul opt a Romanian Design Week (RDW), cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative, un eveniment prezentat de The Institute și UniCredit Bank, a fost organizată în jurul temei CHANGE, în perioada 11-20 septembrie.
Într-un moment în care industriile creative locale au fost profund afectate de izbucnirea pandemiei, Romanian Design Week s-a adaptat pentru a le oferi designerilor, artiștilor și arhitecților oportunitatea de a-și expune lucrările în ciuda contextului nefavorabil și de a demonstra cum, cu un strop de creativitate și solidaritate, chiar și o situație dificilă se poate transforma într-o adevărată oportunitate.
Anul acesta festivalul a avut și o ediție digitală unde am adunat o serie de interviuri cu experți în design, arhitectură și industrii creative din România care și-au împărtășit cu noi părerile despre rolul designului într-o lume în schimbare.
Am vorbit așadar cu Ovidiu Hrin, fondatorul și liderul Synopsis, un studio versatil de design grafic din Timișoara, despre schimbările aduse de pandemie, despre creativitate și despre rolul designerului în societate.
- Cum crezi că va schimba pandemia lumea, felul în care trăim sau interacționăm, atât unii cu ceilalți, cât și cu orașele în care locuim și cu spațiile în general?
Cine poate oferi mai mult decât o părere acum?(sau cât de mult mai contează încă o părere pe lângă miile de păreri?). Totuși cred că puțină meditație–asupra faptului că nu „pandemia” schimbă (sau va schimba vreodată) lumea, ci doar noi o putem schimba (dinăuntru spre înafară)– nu ar strica. Îmi este clar că nu aduc nimic nou prin această afirmație, altceva decât, poate, o încurajare a conștientizării (incomode) a acestui fapt.
Felul în care trăim și am ajuns să interacționăm unul cu celălalt și cu mediul înconjurător este unul al perpetuei schimbări. Această idee inoculată (cea a continuei „schimbări”) a ajuns să fie singurul lucru care ne mai dă un sens vieții – și mă refer aici la toate „schimbările” [și (re)designurile constante] care ne creionează viața, de la schimbarea telefonului „învechit” și „încet” după 6 luni, la schimbarea jobului devenit „extenuant” după 4 luni,până la schimbarea de parteneri, schimbarea de țoale, schimbarea culorii părului „in-app” înainte să torni un bidon de SynthwaveCyan™ în el, schimbarea unui actor, muzician sau a unui scriitor din cauze integral subiective și așa mai departe. Se fac atâtea și atâtea în numele schimbării, încât sincer îmi este greu să văd ce mai putem upgrada la Schimbare în sine... Și, într-un final, de ce am face-o sau de ce mai trebuie să devină și acesta un subiect? Ce mai trebuie să se întâmple ca să ne dăm seama că suntem o adunătură de mofturoși & răsfățați aflați într-o convalescență cotidiană?
Revenind, nu cred că aceste lucruri (Pandemia, Sept11, MeToo, Diabetul, WWII) ne vor schimba mai mult decât au făcut-o oricare altele până în momentul de față. Nu suntem cu mult diferiți față de cum am fost acum 2500 de ani (haloși, fuduli, ipocriți, orbi, imaturi, nerăbdători, intriganți etc)– de fapt, într-un fel, suntem chiar mai ignoranți și mai dependenți (de tehnologie/proteze mentale), mai distanți față de cel/cei de lângă noi și mai distructivi ca oricând față de Natură... Și de aici probabil că vom crește din ce în ce mai aroganți și mai ipocriți pentru că, deh, doar le știm pe toate din moment ce avem Totul™la un click distanță...
Într-adevăr nu sună foarte „pozitiv” (hehe)* ceea ce am scris mai sus, dar sper din tot sufletul să-ți găsești modul de a deosebi inteligent între ce depinde de tine și ce nu, îți doresc să găsești frumosul în toate lucrurile care te înconjoară și să îl vezi și în zilele tale mai încețoșate, îți doresc să-ţi vezi întotdeauna drumul mai ales în acel lucru ce tocmai ți-l blochează, îți doresc să vezi că ești cauza principală a tuturor lucrurilor care ți se întâmplă și nu în ultimul rând îți doresc din tot sufletul să nu crezi că există Răul™ în afara ta.
Închei cu un fragment din Regele Learcare mi-a sărit în față chiar în momentul acesta:
Regele Lear (îl întreabă pe Gloucester meditativ noaptea târziu privind peisajul de pe stânci): -.... Dar, mersul lumii, Gloucester, tu cum îl vezi?
Gloucester (orb fiind): - Îl văd... simțindu-l! ... Îl văd simțindu-l, sire!
Cât (de) frumos! 😊
- Cum a fost lumea designului/ a arhitecturii afectată de pandemie și cum poate deveni aceasta mai relevantă și mai rezistentă (rezilientă)?
Îmi este aproape imposibil să răspund cum a fost afectată întreaga lumea a designului/arhitecturii, știu doar că mulți actori (concursuri, conferințe, expoziții relevante) au încercat să își continuie cu încăpățânare treaba ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat (vezi cazul TypeDirectors Club) – lucru care nu a fost de ajutor nici pentru ei și nici pentru comunitățile semnificative care îi urmăresc și care sunt în căutare de îndrumare. Poate ați văzut și voi că au apărut (aproape peste noapte/ca o avalanșă) o tonă de „concursuri de creativitate”, păreri, discursuri și discuții de tot felul în care toți participanții și-au spus părerea despre cum a fost schimbată lumea designului și cum se va schimba ea (de acum în colo)... Am văzut atâtea răspunsuri la întrebarea aceasta încât încă „o părere” din partea mea m-ar lăsa fără suflu, așa că fac ce pot mai bine în momentul acesta și mă predau. Vreau întrebări, nu mai vreau răspunsuri.
Cum poate deveni lumea designului mai relevantă?... Am putea încerca să analizăm și să studiem când a fost relevantă ultima dată și să învățăm din acea perioadă, acel moment sau din acel exemplu după care să încercăm să îl aplicăm pe termen lung, respectându-l, conservându-l, adaptându-l... Cu alte cuvinte și mai pe scurt, am putea să ne vedem de treabă.
- Cum crezi că va schimba pandemia rolul designului/ al arhitecturii în viitor?
Nicicum.Cred că rolurile - și al designului și al arhitecturii - vor rămâne aceleași ca întotdeauna (e.g. comunicare, respectiv conviețuire)... iar dacă se schimbă ceva,acel ceva nu va fi rezultatul „pandemiei” ci al reacției noastre la „pandemie”.
- În ce măsură și cum ajută creativitatea în procesul nostru de adaptare/schimbare? În opinia ta, designul/arhitectura ne ghidează în acest moment spre o lume mai bună?
Adaptarea este o temă abordată de foarte mulți designeri moderni & contemporani (vezi Tibor Kalman, Gerrit Noordzij, Bruno Munari, Laszlo Moholy Nagyetc...). Câteva rânduri din studiul lui Kalman sună cam așa: „Dacă nu ai scobitoare, poți folosi un fir de iarbă sau chiar unghia – dacă nu ai ce încălța, poți încălța două peturi de 1l pentru a evita rănirea tălpilor– dacă nu ai cu ce te îmbrăca pentru a te proteja de frig, folosește ziare pentru izolare...șamd”(a se ține cont că Tibor și soția sa Maira au petrecut peste 2 ani în jurul lumii pentru a căuta esența creativității - vezi o parte a rezultatelor în cartea (UN)fashion, dedicată doar îmbrăcăminții).În altă ordine de idei, putem spune că tocmai creativitatea este cea care ne-a adus la această formulă societală în care (am ajuns să) trăim.Totuși nu pot să nu amintesc de capcana pe care ne-o întindem atunci când ne străduim să fim creativi doar de dragul creativității–acela cred că este punctul în care încetăm să mai creștem, urmărind doar satisfacerea ego-ului.
Școlile de Arhitectură și de Design au tins întotdeauna înspre o lume mai bună.Câteodată au reușit să-și facă treaba atât de bine încât studenții lor au reușit chiar să o pună în practică (vezi o bună parte a antichității romane). Revenind, cred că una din problemele cu care ne confruntăm în prezenteste multitudinea de opțiuni și modele de „lumi-mai-bune”.Fiecare încercând să ne-o construim pe a noastră, după care să ne atragem destui adepți pentru a putea „crește-și-mai-mari”... Iar aici aleg să mă opresc, cu mulțumirea că avem exemplul babelic la îndemână și că nu mai trebuie să dezvolt acest fir obositor...
- Ce crezi că se va întâmpla în continuare (viitorul apropiat) în design/arhitectură?
Nu știu ce se va întâmpla (în design sau în arhitectură), dar cât timp ne apărăm și ne păzim de noi înșine ca și cum am fi proprii noștri dușmani cred că suntem pe drumul cel bun.
Pentru că RDW 2020 s-a desfășurat sub semnul schimbării și ne-a demonstrat, mai mult decât oricare ediție de până acum, ce rol important au colaborarea și empatia, manifestate chiar și de la distanță, tema ediției de anul viitor, cea cu numărul nouă, va fi dedicată tuturor acelora care au contribuit la ce este astăzi festivalul. Astfel, Change devine Together.
Vezi mai multe despre call-ul de proiecte pentru ediția 2021 aici.