Terenul pe care a fost realizată construcţia este situat la marginea satului Leliceni, aflat într-o zonă de dezvoltare suburbană puternică a orașului Miercurea-Ciuc. Mediul construit din vecinătate este relativ haotic; prin urmare, realizarea unui obiect reținut și raportarea lui la anumite repere fixe au fost provocările esențiale ale proiectului. Astfel, clădirea este „ancorată” între reperele zonei, elementele care influențează forma casei, erodând volumul primar. Acesta se identifică cu aspectul și proporțiile șurei tradiționale, cu o anvelopă sobră de placaj de lemn de culoare închisă. Chiar şi din punct de vedere urbanistic, clădirea se comportă precum o șură, fiind așezată transversal pe lungimea lotului şi împărțind astfel terenul în curte și grădină.
Atât proiectarea de specialitate, cât și execuția casei, au fost realizate cu ajutorul familiei beneficiarului, adică a arhitectului însuşi, meșterul policalificat fiind chiar tatăl acestuia. S-a folosit, aşadar, o modalitate tradițională de construire, cu valorificarea deplină a competențelor celor apropiați și a materialelor locale.
Realizată pe o structură cu schelet de lemn, casa are pereții izolați cu vată minerală. Încălzirea se face prin pardoseală, la parter, și prin perete și tavan, la mansardă.
În contrast cu coaja exterioară, spațiile interioare sunt deschise la culoare. Dimensiunile modeste al încăperilor sunt înlărgite de lumina abundentă și de întredeschiderea spațială. Ușile interioare aproape dispar prin folosirea segmentelor de pereți glisante, sistem utilizat și la dulapurile integrate. Și în interior lemnul este materialul primar, din care este realizat pardoseala, tavanul, mobilierul și ancadramentul ferestrelor.
Relaționarea casei cu mediul înconjurător este realizat prin două mijloace: din interior, golurile sunt orientate spre elementele importante ale locului, cum ar fi muntele Șumuleu, biserica satului sau monumentul comemorativ; din exterior, aceste elemente au efect asupra clădirii, ele deformeză volumul simetric al casei. Aceste teșituri evidențiază direcții, creează spații de tranziție între interior și exterior.
