Unul dintre cele mai importante și problematice aspecte ale orașului București astăzi este densificarea rapidă a zonei centrale. Deși credem că densitatea poate, și de multe ori trebuie să fie văzută ca o formă de sustenabilitate, admitem, de asemenea, că relația de multe ori fragilă dintre locuirea într-un cartier vechi și creșterea densității ar putea uneori modifica considerabil locul, reducându-i din calitățile actuale. Proiectul nostru caută un răspuns pertinent la această problemă. Acesta încearcă să medieze între diferite mărimi și densități, într-un cartier destul de central, caracterizat de străzi mici, parcele lungi, înguste și un puzzle de clădiri vechi și noi de toate tipurile și scările. Clădirea caută să păstreze, la propria ei scară, porozitatea și „profunzimea” parcelelor înguste, în timp ce încearcă să redea o parte din aspectul de „colaj” al împrejurimilor.
În același timp, proiectul propune un tip de locuire pe care o consideră adecvată pentru centrul orașului contemporan: un loc în care spațiile relativ mici și densitatea sunt completate de diversitate și spații comune mai largi. Cele mai multe dintre apartamente sunt diferite unul de celălalt, nu numai ca dimensiuni, dar mai ales ca tipologie: ele variază de la studiouri, la apartamente cu patru camere - fiecare dintre ele pe unul, două sau chiar trei etaje, având curți private, balcoane sau terase de diferite dimensiuni.
Toate acestea sunt completate de o serie de spații interioare și exterioare comune (terase, cafeteria, holuri mari, etc.), în timp ce parterul oferă mai multe spații comerciale și ateliere de închiriat, spre stradă și spre curtea interioară. Apartamentele sunt gândite în așa fel încât să permită o mare flexibilitate, făcând posibilă conectarea (orizontală sau verticală) a două sau mai multe unități mici într-una mai mare, ceea ce a condus, în cele din urmă, la o clădire formată din 77 de unități rezidențiale, oferind 50 de tipuri de apartamente.
