Obiectul de îmbrăcăminte este azi un suport pentru o imagine filtrată, cosmetizată, o separare între corpul exterior și spirit.
Black Shelter reprezintă auto-contemplare/ investigarea ideii de haină ca spațiu sacru al manifestării sinelui, vizând relația sarx-pneuma.
Inițial masă amorfă, haina devine o diviziune latentă, ce dispare în momentul în care e apropiată, transcende limita dintre exterior și interior (de vreme ce e îmbrăcată.) Devine liant și parte integrantă din cel ce o însuflețește. E un material ce conectează, transcende persoana care o activează, devenind un suport al manifestării sinelui.
