Patrimoniul înseamnă identitate, în oricare din formele lui îl găsim sau îl mai putem găsi.
Tema lucrării este nostalgia, nostalgia față de tot ce s-a pierdut și nu mai poate fi găsit, tot ce nu a fost protejat sau salvat în timp util. Acel tot din care fiecare bucățică reprezintă o celulă de identitate culturală si socială care va fi uitată si care va altera iremediabil orice drum pe care o comunitate merge.
Apelul lucrării este de solidaritate și colaborare.
Avem un context încărcat de acțiuni în protejarea patrimoniului și o multitudine de entități implicate, mai mici sau mai mari. Lipsa unei coerențe sau colaborări între acestea, nu va ajuta la crearea unui impact de o magnitudine dorită care să aibă un efect pe termen lung.
Ce se întâmplă dacă rămâne doar solitudinea fiecărui gest și doar o bază de date virtuală.
Cât de mult va accentua aceasta exact alienarea și singularizarea persoanei, a celui/celei care a încercat. Cât de mult va mai conta atingerea efemera a unor amintiri.
Project team:
Dr.Arh. DRĂGAN (Mirel) Dragomir
si echipa DCXS architecture:
Arh.: FAUR Rebeca
Arh.: BĂBĂLĂU Oana-Lidia
Arh.: CRĂCIUN Mihai
Beneficiary: Herculane Project/ Asociația LOCUS
Photo credits: Dragan Dragomir