În așteptarea celei de-a opta ediții a Romanian Design Week, care va avea loc în perioada 11-20 septembrie, am decis să vă prezentăm o parte dintre proiectele ce vor putea fi văzute în expoziția Antifragile. Aceasta va prezenta noi preocupări din lumea designului, prin inițiative și proiecte care au contribuit pozitiv la situația actuală cauzată de pandemie.
Colectivul de voluntari Plan B s-a închegat la sfârșitul lui martie 2020. În contextul pandemiei COVID-19 și a crizei mondiale de echipamente medicale, Plan B și-a propus să ajute sistemul medical în lupta cu virusul, producând și oferind gratuit cadrelor medicale din prima linie, echipamente alternative de protecție, realizate open source.
Plan B este un loc de întâlnire între nevoile de echipamente ale personalului medical din spitalele românești și voluntari ingineri, medici, producători 3D, comunicatori și de materiale, voluntari cu capacități de distribuție și voluntari cu resurse financiare și de timp.
- Cum s-a născut ideea Plan B și a cui a fost aceasta? Care este echipa căreia i se datorează?
Inițiativa a pornit de la Siviu Dovăncescu, inginer medtech, cu experiență în echipamente medicale, dobândită în companii din Germania. Pe Silviu l-a prins începutul pandemiei în Brașov. Țările vestice sistaseră deja exporturile, iar în Asia, statele lumii concurau pentru stocurile de echipamentele ale producătorilor. În consecință, prețurile creșteau, iar termenele de livrare erau de ordinul lunilor. Silviu și-a propus să ajute în baza experienței avute. Pentru a contracara lipsa de echipamente, acestea trebuiau realizate în țară, rapid. Din cele două nevoi majore conturate în martie: echipamente de protecție pentru cadrele medicale și ventilatoarele mecanice pentru un val de pacienți care ar fi ajuns în stare critică, Silviu s-a concentrat pe echipamentele de protecție. Alături de medicul Romeo Boancă de la UPU, Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov si alți medici din țară, au proiectat primele soluții: masca de prevenție și masca de oxigen pentru pacienți. Pentru proiectarea si producerea adaptoarelor s-au strâns în jurul lor ingineri, membri ai Institutului de Cercetare-Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov – Silviu Voinea și producători 3D din Brașov, București - Alex Munteanu și Sibiu.
Partea de inovație a fost asigurată de Teo Pavel, inginer, creatorul echipamentului FreshAir și Roberto Morreti, inginer robotică, inovatorul filtrului Fanny Filter.
Proiectul a beneficiat de munca a peste 50 de voluntari, răspândiți în toată țara și în afară. Gestionarea miilor de cereri venite de la cadrele medicale si comunicarea cu acestea a fost realizată de o echipă condusă de Ioana Hamza.
Ema Prisca, director de creație, s-a ocupat de brandingul inițiativei și comunicarea externă.
Site-ul Plan B, principalul tool de management al cererilor de echipamente și al ofertelor de voluntariat, a fost creat de echipa lui Simon Vasilescu si designerul Ștefan Dragomirescu.
- Cât durează producția echipamentelor, în funcție de specificul fiecăruia, și ce trebuie să ai la dispoziție pentru a putea începe să produci?
După realizarea protipurilor pentru adaptoare ce transformă o mască de snorkeling full face într-o mască de prevenție sau de oxigen, producția în sine e rapidă, două-trei zile. Fresh Air durează ceva mai mult, până la o săptămână, fiind un echipament realizat de la zero care trece după printare și printr-o fază de asamblare mai laborioasă.
- Care este cea mai mare provocare cu care vă confruntați în cadrul proiectului?
În cele patru luni de muncă, vorbim de peste 9.000 de ore de muncă de voluntariat. Blocajele au fost determinate de lipsa măștilor de snorkeling. Am beneficiat la început de o donație consistentă de măști, dar ulterior a fost foarte greu. Comercianții de măști de snorkeling care puteau fi principalii donatori n-au fost sensibili la inițiativa Plan B. Lipsa fizică a măștilor am fi putut-o compensa cu donații în bani, dar piața de donații a fost foarte aglomerată la începutul pandemiei, iar donațiile s-au dus în mare măsură către fundații celebre. Să pui pe picioare un mecanism de donații ia mult timp, iar noi n-am avut acest timp. Am pus toate eforturile în realizarea echipamentelor alternative.
- Care au fost primele reacții la proiect? Faptul că echipamentele nu sunt omologate a generat reticență în rândul celor care urmau să beneficieze de ele?
Primele noastre echipamente au fost utilizate de cadre medicale de la UPU - Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov. Medici de la secția UPU ai acestui spital participaseră la crearea echipamentelor. Trebuie să ne amintim că la începutul lui aprilie, penuria de echipamente de protecție omologate era imensă. Între nimic și ceva, cadrele medicale au ales ceva. Timp de două săptămâni, o echipă UPU de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov, implicată direct în triajul bolnavilor de COVID-19, a purtat doar masca de prevenție Plan B și niciun membru al echipei nu s-a infestat. Acesta a fost un moment important de câștigare a încrederii în echipamentele alternative Plan B.
- Ce presupune procesul de omologare? Vă așteptați ca acesta să se finalizeze în perioada imediat următoare?
În perioada stării de urgență, de omologare s-au ocupat autorități militare care au cu totul alte standarde decât cele civile. În Franța, masca de prevenție a fost omologată. În România procesul este foarte anevoios, dar nu abandonăm.
- În ce etapă a ajuns proiectul? Care este pasul următor?
În ultima perioadă, iulie-august, ne-am concentrat alături de Facultatea de Psihologie – Universitatea Transilvania din Brașov asupra realizării unui studiu național privind efectele stresului cauzat de pandemie asupra cadrelor medicale. Suntem în ultima fază a colectării datelor. Menirea studiului este ca pe baza datelor obținute să creăm programe de ajutor pentru cadrele medicale. Totodată, ne-am orientat pentru ajutarea pacienților pozitivi COVID-19 care sunt izolați la domiciliu. Pentru acest obiectiv cooperăm cu Direcția de Sănătate Brașov și distribuim aparate de măsurare a semnelor vitale pentru cei bolnavi și izolați la domiciliu.
- Cum vă imaginați că va arăta lumea peste 5 ani? Cât de mult vom fi învățat din această criză?
Virusul a lovit în sociabilitatea noastră. De la cazuri dramatice de oameni care n-au putut să asiste la înmormântările părinților, până la simplul fapt de a nu te putea bucura de prezența unui prieten, toți am fost afectați de imposibilitatea de a ne conecta cu celălalt. Această experiență colectivă ar putea duce la o reconștienzare a faptului că depinde mai mult decât credem unii de alții și la acțiuni motivate de solidaritate. Să recâștigăm un sens comun.
Obiceiurile legate de igienă devin mai puternice. Într-o țară ca a noastră, cu obiceiuri de igienă precare și facilități publice dedicate igienei comice, e de bun augur.
Munca la distanță se dovedește practicabilă pe scară largă. În condițiile în care responsabilitatea companiilor pentru oferirea unui desk work se mută către individ, vom vedea schimbări ale contractelor de muncă și noi criterii pentru organizarea caselor, gospodăriilor, care vor trebui să acomodeze spații de lucru regulat.
Expoziția Antifragile va avea loc la Galeria Sector 1 (Combinatul Fondului Plastic) și va fi dezvoltată în parteneriat cu Zeppelin Design - Cosmina Goagea, Justin Baroncea, Constantin Goagea.
Romanian Design Week 2020, un eveniment prezentat de The Institute și UniCredit Bank, va dezvolta anul acesta o ediție specială, menită să evidențieze rolul esențial al designului în proiectarea unui viitor mai bun, într-o perioadă în care creativitatea a devenit mai importantă ca niciodată. Festivalul abordează SCHIMBAREA, temă anunțată încă de la începutul anului, actualizându-și discursul și proiectele prezentate în acord cu transformările și contribuțiile aduse de industriile creative în perioada pandemiei, sub titulatura CHANGE 2.0.