Plasticul este un material ieftin, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care ne debarasăm de el așa de ușor, indiferent de consecințe. Este cazul să ne uităm la plastic într-un mod diferit și să îl tratăm ca atare. Cum? Designerii ne pot arăta calea. Despre asta este vorba în expoziția Rethinking Plastic.
Rethinking Plastic este curatoriată de Yksi Connect in Eindhoven (Olanda) și realizată în colaborare cu Romanian Design Week. Această expoziție itinerantă face parte dintr-un amplu program pe tema plasticului compus din diferite expoziții, conferințe, workshop-uri și proiecte ale studenților.
Expoziția Rethinking Plastic este prezentată de ASAP România, program dedicat luptei împotriva poluării cu plastic prin construirea celei mai mari comunități de tineri care își unesc forțele pentru un viitor mai sustenabil. Început ca un demers educațional, anul acesta ASAP își asumă provocarea de a dezvolta un model funcțional de colectare a deșeurilor reciclabile în școlile din România.
Gândită pe paliere tematice, expoziția reunește patru puncte centrale sub umbrela cărora se regăsesc lucrările a numeroși designeri.
Reuse, recycle...and upcycle
Dirk van der Kooij // Chubby Chair
Dirk van der Kooij proiectează și produce mobilier, vaze și lămpi din deșeuri de plastic, folosind, printre altele, un braț robotic dintr-o fabrică de autoturisme pe care l-a transformat în imprimantă 3D. Acesta combină tradiția cu tehnologia, meșteșugul cu robotica digitală, fiecare piesă fiind unică.
Ineke Hans // Chops
Benzile roșii din plastic reciclat îi aminteau designerului Ineke Hans de alimente precum carne tocată, salam sau cârnați, astfel luând naștere setul de cinci tocătoare diferite. Proiectul a fost realizat pentru o expoziție deschisă la fostul Palat Regal Soestdijk. Ineke Hans experimentează cu plasticul reciclat încă din 1997, când a dezvoltat colecția Ordinary Furniture.
NAT-2 | Sneakers
Învelișul superior al acestor adidași creați de brandul german de lux NAT-2 este realizat din cafea, boabe de cafea și planta de cafea, branțul este fabricat din plută iar talpa din cauciuc.
Ceea ce pare piele întoarsă sau piele nappa este de fapt un material realizat din PET-uri reciclate.
Publicis Groupe, XPLCT Studios, Gum Tech | Gumshoe
În fiecare an, 1.5 milioane de kilograme de gumă de mestecat ajung pe străzile din Amsterdam. Grupul Publicis (marketing și publicite) și Xplct Studio (modă) au creat un model de adidași foarte cool: piele la exterior și o talpă realizată din gumă de mestecat reciclată, folosind tehnologia GumTec dezvoltată de o companie engleză. Conceptul este potrivit pentru o campanie și ușor de replicat în alte orașe.
Ellen Willink for Cloetta | Bag with a message
Prin brandul ei Tas met een Boodschap (Genți cu mesaj), Ellen Willink dezvoltă genți pentru companii și organizații realizate din propriile deșeuri și reziduuri. De exemplu, pentru Cloetta (producători de dulciuri, gumă de mestecat și ciocolată), a realizat genți folosind resturi de folie, haine vechi ale companiei și centuri de siguranță. În studioul ei, persoane care nu au experiență în producție lucrează cot la cot cu studenții la modă.
Plasticiet | Mother of Pearl
Designerii Marten van Middelkoop și Joost Dingemans din Rotterdam au fondat Plasticiet în 2018. Inspirați de frumusețea pietrelor naturale, aceștia transformă plasticul în materiale și obiecte noi precum această colecție Mother of Pearl, inspirată de Neolitic, ultima perioadă a Epocii de Piatră.
Gundega Strauberga | Beachcombers
Slujbe ale viitorului? Rezidenții zonelor de coastă recuperează plasele de pescuit aduse de apă la mal pe care mai apoi le transformă în suveniruri. Gundega Strauberga din Letonia, proaspăt absolventă a Academiei de Design din Eindhoven, a lucrat la acest proiect împreună cu organizația Healthy Seas.
Bureau SLA, Overtreders W & Pretty Plastic | PrettyPlastic tiles
Arhitectul Peter van Assche împreună cu designerii Reinder Bakker și Hester van Dijk au dezvoltat un material pentru fațadele clădirilor care oferă deșeurilor din construcții o a doua viață. Realizate din tâmplăria ferestrelor vechi, burlane și jgheaburi, proiectul PrettyPlastic dovedește că deșeurile pot fi transformate în lucruri frumoase prin upcycling. Acum certificat și pe piață.
Dorian Renard | The Beauty of Distortion
Interesat de abordarea subversivă a tehnicilor artizanale, Dorian Renard a vrut să trateze plasticul cu aceeași admirație cu care tratează sticla. Demersul lui propune să privim plasticul raportându-ne la o altă noțiune de frumusețe, una care este atrăgătoare într-un mod diferit și distorsionat în loc să fie sumbră într-un mod convențional.
Jessica den Hartog | Remade Textiles
Designerul Jessica den Hartog transformă deșeurile din plastic în materiale cu valoare estetică. În timpul rezidenței din cadrul programului Schônste wijk a dezvoltat obiecte și sculpturi din pungi, sticle de plastic și plase de fructe, apelând la tehnici din domeniul textilelor și la instrumente banale, totodată făcând informațiile cât mai accesibile și transferabile.
Gianmaria Della Ratta | Pasta Shootah
Italia înseamnă paste și paste înseamnă Italia. Gianmaria Della Ratta a transferat procesul industrial de a prepara paste în lumea digitală a imprimantelor 3D. Demersul său poate fi privit ca o revigorare a tradițiilor adânc înrădăcinare, o reinterpretare prin filtrul schimbării și al inovației. Della Ratta a absolvit Academia de Design Eindhoven în 2019.
Daan Veerman | Digital Craft
Daan Veerman a modificat o imprimantă 3D și a transformat-o într-un instrument pe care îl poți lua în mână și cu care poți scrie tridimensional, fără intervenția unui calculator. În acest fel, scrierea 3D devine un meșteșug care deschide o lume a posibilităților în ceea ce privește structura și textura obiectelor. Colecția sa Digital Craft include textile și reinterpretări ale unor obiecte de plastic uzuale, produse în masă, precum fărașul sau mătura.
Interface | Embodied Beauty
Sub numele de Embodied Beauty™, Interface a lansat prima colecție de mochetă modulară cu o amprentă de CO2 negativă, ceea ce înseamnă că în timpul producție cantitatea de CO2 absorbită este mai mare ca cea emisă. Interface își îndreaptă atenția și către reciclare, fiind un deschizător de drumuri în aplicarea principiilor circularității în industria covoarelor.
New Order of Fashion | From Scratch
New Order of Fashion este o platformă internațională pentru designeri talentați. Proiectul promovează sustenabilitatea în modă prin prezentarea unor perspective noi și radicale cu ajutorul inovației, experimentului și a co-creației. Prin proiectul From Scratch, designerii Alicia Minaard și Bart Hess, împreună cu Wolkat (reciclarea textilelor) au transformat 1500 kg de deșeuri de haine și plastic, colectate în Eindhoven, în fire și textile. Din aceste materiale Marie Sloth Rousing a creat o colecție capsulă pentru orașul Eindhoven.
Andrei Bryan Goudarzi | Bags and accessories
Andrei Bryan Goudarzi a studiat designul și moda la Universitatea de Arte din București, România. Sub numele de Atelier Resolved acesta creează genți și accesorii din materiale reciclate și eco-friendly, precum ambalajele de la McDonald’s.
Ferencz Borbala | The Return of the Shreds
Ferencz Borbala este un designer de modă și de bijuterii român, stabilită în Budapesta. Prin colecția The Return of the Shreds aduce la viață prestigioasele costume regale ale secolului al XVII-lea cu ajutorul resturilor de materiale, hainelor second hand și a plasticului. Ce definește un material prețios în secolul XXI? De ce plasticul, acest material nemuritor, este transformat în obiectele cu viața cea mai scurtă, cele de unică folosință? Ce putem să definim ca fiind cu adevărat deșeuri?
Nature is the future
Jannis Kempkens | Circology
Viermii mănâncă spuma de polistiren și o transformă în proteine. Tot ce lasă în urmă sunt reziduurile de chitină, al doilea cel mai prezent biopolimer de pe pământ după celuloză, material pe care îl putem transforma din nou în bioplastic. Designerul Jannis Kempkens a dezvoltat studioul Circology și platforma Plasticula care funcționează pe baza principiilor economiei circulare.
Studio Marc | Boete Burger
Viermii pot descompune complet ambalaje precum polistirenul fără a lăsa nicio urmă de microplastic, iar mai apoi pot fi transformați în hrană pentru alte animale. Studio Marc a introdus acest element de circularitate, plecând de la gunoi și ajungând la delicatesă. Proiectul BoeteBurger ne provoacă să ne consumăm propriile deșeuri.
Elissa Brunato | Bio Iridescent Sequin
Hainele sunt împodobite deseori cu mărgele din plastic sau paiete din metal, lucru care face reciclarea acestora dificilă sau chiar imposibilă. Cu ajutorul RISE (Institutul de cercetare din Suedia), Elissa Brunato a folosit celuloză regenerabilă (din lemn) pentru a realiza paiete strălucitoare, multicolore, care ne aduc aminte de aripile unui gândac. Culorile curcubeului sunt create cu ajutorul bioingineriei prin ajustarea moleculelor celulozei.
Tjeerd Veenhoven | Algaefabrics
Piele din frunze de palmier, turbine de vânt din sticle de PET, pigmenți din lalele. Designerul Tjeerd Veenhoven experimentează intens pentru a face produsele și procesele mult mai sustenabile, de exemplu transformă algele în fire setând astfel un model de circularitate pentru industria textilă.
Lionne van Deursen | Biotic
Prin proiectul Biotic Lionne van Deursen cercetează posibilitatea de a crea materiale din microorganisme. Într-un lichid, bacteriile ‘învârt’ fibre mici de celuloze care se leagă împreună și formează un fel de covor. Acest material biodegradabil poate fi procesat în diverse moduri și poate fi vopsit cu pigmenți vegetali sau coloranți proveniți din resturi de legume și fructe.
Mădălin Gheorghe | Drag and drop
Mădălin Gheorghe îmbină designul computațional cu producția digitală și empatia pentru oameni și mediu. Vazele și ghivecele sale sunt printate 3D din materiale biodegradabile precum PLA, la care adaugă elemente estetice noi, precum particulele de bronz care sunt oxidate cu o soluție naturală din oțet și sare.
Dig into the renewable resources
Soowon Chae | Ocragela
Soowon Chae a dezvoltat materialul sustenabil și biodegradabil numit Ocragela în cadrul Academiei de Design Eindhoven, un material pe bază de pigment ocru, gelatină, gricerină și apă. Jonglând cu cantitățile, temperatura și metoda de a turna materialul, Soowon Chae a dezvoltat diferite modele, culori, texturi și densități.
Sarah Harbarth | Kuori
Sarah Harbarth, studentă la Design, a dezvoltat proiectul Kuori, un material biodegradabil din coji de banană, prin explorarea diferitelor metode de producție folosind componentele biodegradabile și biologice ale plasticului. Aceste experimente au dat naștere unor produse și metode asociate cu imprimarea 3D, designul de ambalaje, debitarea cu laser, turnarea prin injecție dar și cu sectorul textil.
Sarmite Polakova | PineResin
Sarmite Polakova cercetează potențialul produselor secundare din industria lemnului. În cadrul proiectului PineResin, designerul combină rășină de pin, rumeguș, coajă de copac și celuloză pentru a crea o colecție de vaze. Modificând proporțiile, a obținut o varietate de culori, texturi și densități.
Studio laVina | Krapiva Zhguchaya (Stinging Nettle)
Obiecte de uz casnic realizate din urzici, folosind întreaga plantă: frunze, fibre, pigmenți, tulpină. Inspirată de cunoștințele bunicului ei, Polina Baikina (Studio laVina) a realizat acest proiect ca lucrare de absolvire în cadrul Academiei de Design Eindhovel(2019), în colaborare cu Varvara Lazareva.
Crafting plastics studio | Nuatan
Nuatan înseamnă obiecte realizate în totalitate din polimeri biodegradabili și din surse vegetale, îndeosebi amidon, zahăr sau ulei de gătit. Crafting plastics studio (Berlin și Bratislava) explorează valențele acestor tipuri de bioplastic prin diferite metode de producție, printre care turnarea prin injecție și printarea 3D.
Basse Stittgen | How do you like your eggs?
Oul este un simbol al începutului vieții, dar îl folosim și ne debarasăm de el foarte ușor, fiind un produs ieftin. Ca alternativă la banalul suport de ou din plastic, Basse Stittgen a creat un astfel de obiect din resturile de ou, pentru a ne reaminti de valoarea unui produs de consum banal.
Awareness as agent of change
Shahar Livne | Metamorphism
Shahar Livne a adunat deșeuri de plastic de pe plajele din Olanda și Israel, pe care le-a combinat cu roci și praf de marmură, produse secundare din industria minieră. Cu ajutorul căldurii și a presiunii, designerul a imitat procesul geologic numit metamorfism, prin care forma și textura rocilor sunt schimbate. În viitorul îndepărtat, când ne vom fi oprit din producția plasticului, putem extrage acest ‘litoplast’ din adâncuri. Video realizat în colaborare cu Alan Boom.
Suzanne Jongmans | Moving through Contrast
Suzanne Jongmans este un artist interdisciplinar. Este croitoreasă, sculptor și designer de costume. Ca fotograf, ea transformă imaginile tridimensionale în suprafețe plate. Folosește diferite materiale pe care le găsește în mediul în care trăiește, cum ar fi ambalajele de plastic. Foliile din spumă, de exemplu, arată bine pe piele și funcționează – asemenea scopului inițial – ca protecție pentru modelele sale, dând impresia unui material delicat, asemănător mătăsii.
Lucas Zito | Cancer vases
În mare parte filtrele de țigară conțin acetat de celuloză care este aproape imposibil de descompus. Lucaz Zito a cercetat cum putem reutiliza acest material. A colectat 11,000 de mucuri de țigară și le-a procesat în 60 de vaze, ca un statement prin care prezintă nocivitatea țigărilor într-o formă estetică.
Jeannette Lili Weiss | Foreign Foraging
Un scurmător își găsește toate materialele și resursele în imediata vecinătate. Jeannette Lili Weiss (Academia de Design Eindhoven, 2019) a creat două tapiserii din materiale reciclate din plasele pescarilor și alte deșeuri de plastic din mare, acompaniate de poezii. Într-o natură din ce în ce mai controlată de om, ce mai vânează și colectează un căutător?
Dave Hakkens | Precious Plastic
Precious Plastic, inițiativa designerului Dave Hakkens, dezvoltă aparate, tehnici și infrastuctură digitală gratuite pentru ca oricine din lume să poată transforma deșeurile din plastic în produse frumos meșteșugite.
Jean Baptiste Gambier | Design with duct tape
Jean Baptiste Gambier a văzut în banda adezivă o anumită energie, un dinamism asociat cu meșteșugul intuitiv. El vede banda adezivă nu numai ca un instrument sau ca o soluție de a ține lucrurile funcționale cât se poate de mult, dar și ca un mediu permanent care e parte din rezultat, cu linii și forme interesante. Plasticul devine legătura dintre elemente. Sunt multe deșeuri nefolositoare care pot fi reutilizate cu ajutorul benzii adezive.