„Criza actuală a reliefat multe probleme ale sistemului medical și nu numai. Cred că abilitatea unui designer de a lucra cu mai multe discipline poate contribui la rezolvarea unora dintre acestea”
Ediția RDW 2020 a fost gândită și construită, pentru prima dată, în jurul unei singure teme: SCHIMBAREA*CHANGE, obiectivul fiind de a chestiona rolul designului în prezent, dar și impactul acestuia asupra unui viitor mai bun. Astăzi, când ne confruntăm cu o pandemie, SCHIMBAREA a căpătat noi valențe.
Am decis astfel să facem o serie de interviuri în care să împărtășim comunității online cum se adaptează designerii și arhitecții la situația actuală.
Arhitect de formație, Ciprian Manda are experiență de lucru pe proiecte ample, dificile, ce au necesitat o aplecare către detaliu și mult contact cu actul construirii.Pornind de la o nevoie personală, concretă, a început în 2009 o perioadă lungă de documentare și experimentare în lumea design-ului, aplecându-se atât asupra laturii meșteșugărești, tehnice, cât și asupra istoriei și componentei culturale inerente.
Lucrarea sa, Banchetă 3xfagacea, poate fi văzută în expoziția tematică CHANGE, din cadrul Romanian Design Week 2020, care se mută momentan pe canalele noastre de social media.
1. Ce înseamnă pentru tine SCHIMBAREA (astăzi)?
La noi există un lung proces de tranziție, în societatea largă, iar piața designului este în continuă formare. Pentru mine a însemnat o modificare a unei abordări mai experimentale de la începuturi către configurații mai practice, ce pot conferi mai multă utilitate.
2. Cum este designul în izolare? Și cum crezi că va rezista el?
Designul era pentru mine oricum o activitate ce implică un anumit grad de izolare, deci nu pot spune că sunt schimbări majore. Deocamdată nu am suferit o reducere a activității. Nu pot să îmi dau seama dacă pe termen lung va fi mai bine sau mai rău, dar am o presimțire că nu va fi o criză atât de mare.
3. Cum arată și ce înseamnă spațiul de lucru al unui designer astăzi?
Mult timp îl petrec în atelier, unde se și întâmplă producția și unde pot să ajustez designul în funcție de material și proces. Cred că informarea dată de actul de realizare a pieselor contribuie în mod decisiv la un design mai bogat.
4. Ce resurse recomanzi unui designer în izolare (cărți, filme, site-uri, activități, idei)? Ce ar trebui să facă cu acest timp?
Criza actuală a reliefat multe probleme ale sistemului medical și nu numai. Cred că abilitatea unui designer de a lucra cu mai multe discipline poate contribui la rezolvarea unora dintre acestea. Mai multe inițiative de la noi din zona aceasta, pentru realizarea de echipament de protecție, ventilatoare mecanice sau roboți de dezinfectare sunt doar câteva exemple și cred că există potențialul de mult mai mult.
5. Cum crezi că vei aborda practica și munca ta de acum încolo? Crezi că va fi influențată de situația actuală?
La mine activitatea de design se îmbină cu lucrul în atelier și nu a suferit mari modificări. În general am mai multe lucrări pe zona rezidențială, ce au continuat și în această perioadă, chiar dacă au mai apărut întârzieri. Cred că pe partea de non-rezidențial activitatea va fi redusă semnificativ pe termen mediu.
6. Ce ai vrea să schimbi și ce speri că se va schimba în această industrie, la nivel local sau/și mondial?
Cred că se vor dezvolta mai mult piețele locale și regionale, având în vedere vulnerabilitățile unor linii lungi de aprovizionare. Acest lucru poate fi un lucru bun pentru industria design-ului local, dacă este exploatată cum trebuie.
7. Ce speri să vezi la RDW 2021?
Mai mult design local validat, în piața de la noi și în cea externă.
8. Ce speri să învățăm din toată această experiență?
Să acționăm, poate, mai concentrat, pentru a ne impune mai mult pe piață. Cred ca designul local are resurse și ar putea aduce un real aport la o relansare.
__________________
La întrebările din seria Însemnări din vremea #stămacasă au mai răspuns Mădălina Teler, Andrei Șendrea / Reg, Alexandru Floarea, Radu Abraham și Agnes Lukacs.